Cum sa-ti petreci noaptea de vineri, 13

” Ce rost are sa lupti, daca nu lupti sa castigi?”IMAG6207

Vineri dupa amiaza. Bucuresti. Trebuia sa ma vad cu un prieten vechi ( nu stricat, doar cunoscut cu mult timp in urma) si am ajuns mai devreme. Niciodata nu sunt punctuala, mereu am incredere ca timpul este prietenul meu. Evident ca in aceste moment se intampla toate nenorocirile: apa se opreste si nu pot sa fac dus in timp util, rochia nu se asorteaza cu accesoriile, toate masinile merg in acelasi sens cu mine, locurile de parcare sunt toate, dar toate ocupate, etc.

De data asta m-am organizat si am ajuns…cu aproape o ora mai devreme. Ceasul rau , pisica neagra, vineri 13…Singurul loc al pierzaniei pentru mine este libraria. Da, locul acela in care se vand carti. Nu o data am lasat acolo banii pentru o rochie de nunta, banii pentru facturile de utilitati ba chiar banii de mancare. Recordul absolut a fost salariul intrat in aceeasi zi: s-a dus tot. In-out.

De atunci evit sa intru. Fug mai rau ca dracu de tamaie. Da, stiu exista carti pe care le pot lectura on-line, carti audio si inca s’pe mii de variante. Dar dependenta de mirosul de hartie, gestul de a da pagina cu degetul pana si feelingul de a-ti gasi pozitia ideala de citit este greu de controlat.

M-am tinut tare si nu am intrat in locul in care banii dispar. Am considerat ca un chiosc de ziare este inofensiv: o sa imi cumpar o revista glossy si merg la cafenea. Glossy am zis , da? Glossy a fost, parol! Doar ca avea o carte atasata. 461 pagini.

Vazut prieten, baut cafea, vorbit discutii.

Ajunsa acasa cu ganduri revolutionare de munca, am zis sa ma fac comoda.

Si cum nimic nu ma monteaza mai bine decat o baie, pe la 8 juma’ (PM) imi fac un frappe, arunc niste saruri si spume in apa si…agat cartea in drum.

…la 4.50 AM m-am extras din cada. Terminasem de citit si am descoperit cum o sa arat la 90 ani: creata la par si piele, moale, frumos mirositoare si fericita.

In trecut obisnuiam sa fac asa ceva in mod regulat; uitasem sentimentul.

Acum spuneti-mi daca citeam pe book reader si se termina bateria, nu imi stricam feng shui-ul?

PS: cartea nu are paginile nici macar molcute. Cartea se numeste “ Invidia”. Cititul- placerea la care nu am sa renunt vreodata.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: